Serban Tiganas Archive

Regretul unui om de afaceri odată cu criticile formulate privind turnul cu 25 de etaje construit în Cluj-Napoca: „Personal, aș fi mândru ca în Cluj să existe un cartier de zgârie-nori”

Într-o emisiune locală, arhitectul Șerban Țigănaș a analizat, critic, pentru public, primul zgârie-nori construit în Cluj, un bloc cu 25 de etaje, cel mai înalt din țară, amenajat la intrarea în municipiu. Odată ce observațiile specialistului clujean au ajuns în spațiul public, omul de afaceri Daniel Metz, care conduce Consiliul de Administrație al NTT Data,

Clujul nelegal s-a dezvoltat cu complicitatea Primăriei, a lui Boc și a cetățenilor care n-au sesizat construirea fără autorizații. Arhitecții sunt împotriva intrării în legalitate, arată decanul Facultății de Arhitectură, Șerban Țigănaș

Criticul numărul unu al primarului Emil Boc și a politicii de urbanism a Primăriei Cluj, arhitectul Șerban Țigănaș, consideră că arhitecții nu au nicio vină pentru faptul că în Cluj-Napoca se construiesc case fără autorizați în extravilanul orașului. Nici Facultatea de Arhitectură, pe care o conduce acum, nici organizația profesională a arhitecților pe care a

Boc promite unitate și egalitate de tratament în comisia de urbanism dar atacă breasla arhitecților: „Nu pot să nu îmi arăt dezamăgirea că nu sunt trași la răspundere cei care fac proiecte pentru case fără autorizație”

Primarul Emil Boc a reiterat principiile de lucru din comisia de urbanism a Primăriei, arătând că e prieten cu toată lumea, dacă respectă regulile. Potrivit primarului, proiectele trebuie să beneficiare de unitate și egalitate de tratament iar regulile stabilite trebuie să fie aplicate pentru toată lumea. În schimb, primarul a adresat un mesaj direct breslei arhitecților

Arhitect din comisia de urbanism a Primăriei:  „Studiile de trafic, așa cum sunt ele făcute astăzi, au o problemă”

Tot mai mulți specialiști au început să critice modul în care Primăria condiționează dezvoltarea urbanistică a orașului. Arhitectul Șerban Țigănaș (în prezent decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism) a fost primul specialist din Cluj care a criticat public modul în care Boc avizează proiectele de urbanism din oraș, condiționându-le de termene de realizare a

Specialiștii în mobilitate urbană au evitat să-și asume cifre pentru dezvoltarea unei rețele eficiente de transport. Județul recomandă o densitate de minim 35 de locuitori la hectar

Una dintre chestiunele care au fost ridicate în cadrul dezbaterii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2020-2027(2030) pentru Cluj a fost nevoia de a eficientiza transportul public din Cluj-Napoca dar și din Zona Metropolitană. Arhitectul Șerban Țigănaș s-a interesat cu privire la densitățile urbane recomandate pentru a putea dezvolta o rețea de transport public eficient

De ce îi condiționează Boc pe dezvoltatori să vină cu studii de trafic pentru proiectele lor? Arhitectul Șerban Țigănaș, primul specialist care critică public metoda primarului de avizare a proiectelor urbanistice: “Produce un fenomen de dezechilibru între cerere și ofertă, iar consecința este foarte clară, cresc prețurile și chiriile la locuințe”

De câțiva ani încoace, Primăria din Cluj-Napoca cere studii de trafic pentru proiectele de urbanism din centrul Clujului dar și din zonele noi de urbanizare. Primarul Emil Boc folosește ca pretext studiile de trafic în decizia sa de a aviza sau nu proiecte imobiliare propuse în Cluj-Napoca.

La urbanism s-au impus chiar reguli (traduse în avizele

Cum se poate transforma cercul vicios al deșeurilor din Someș într-un cerc virtuos

Sesizări colective și adrese, cointeresarea locuitorilor și mediului economic sau strategii dedicate, sunt câteva dintre soluțiile activiștilor de mediu din Cluj dar și specialiștilor arhitecți la criza gunoielor de pe râul Someș. Aceste soluții au fost aduse în atenția publică în cadrul Someș Delivery, ediția din 2021 care a avut ca arie de interes industrială

Consiliul Metropolitan al Apei în Cluj pentru transformarea culoarului Someșului în zona naturală protejată. Facultatea de Arhitectură și Urbanism pune umărul la activarea lui

O organizație ar trebui creată și activată pentru a se ocupa la nivel metropolitan, nu doar în Cluj-Napoca, de transformarea culoarului Someșului într-o zonă naturală protejată. În urma ediției Someș Delivery organizată în 2021 în Florești, comuna cu blocuri haotice de lângă municipiu, arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a oferit cadrul

Cum poate arăta Clujul scos în competiție (Partea I). În ce stadiu sunt marile proiecte pentru care Clujul a lansat concursuri de arhitectură?

 

În noiembrie 2016, se lansa concursul pentru reamenajarea Turnului Pompierilor și transformarea lui în centru de cultură. Începea o nouă eră a proiectelor publice din Cluj-Napoca și ieșirea din paradigma „prețul cel mai mic” ca unic criteriu de alegere a unei soluții câștigătoare, prin licitații. Au mai urmat și altele de atunci. Proiecte pentru: Parcul

Arhitectul Șerban Țigănaș dezvăluie culisele proiectului Centrului de Transplant din Cluj care a câștigat cel mai mare concurs de soluții organizat în România

Un contact stabilit cu doi români interesați de România dar care lucrează într-un birou spaniol cu experiență în concursuri și proiecte din domeniul medical și o ambiție de a fi pe piața din domeniul sănătății. Așa s-a născut colaborarea între Dico și Țigănaș cu biroul spaniol Pinearq din proiectul desemnat câștigător al celui mai mare concurs