“Cabanele” montate în buricul Clujului la începutul primăverii cu scenă atașată și gestionate de o firmă privată – adică Târgul de Mărțișor – au fost calificate, după cum a spus public primarul Emil Boc, drept un standard de
Case cu un singur nivel „sufocate” de locuinţe cu două etaje plus mansardă, lipsa de intimitate a acestora, locuinţele înghesuite, terenuri cu mai bine de un metru sub nivelul drumului de acces, construcţii făcute după priceperea fiecărui concesionar de teren. Se construieşte haotic, neorganizat, pe terenuri lipsite de infrastructură şi de cele mai multe ori nu
“Someșul este bulevardul nostru de 15 kilometri și merită lucrat pe el”. Este ceea ce spunea Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) despre ultimii ani în care oameni de bine (arhitecți, civici, organizatori de festivaluri) au pornit o serie de proiecte care să îi aducă pe clujeni mai aproape de apa care
Turnul Pompierilor, unul dintre punctele splendide de belvedere ale Clujului, și-a deschis porțile de fier pentru câteva ore, sâmbătă de dimineață. Cu o vizită care să pregătească o nouă poveste a acestui Turn care trebuie să rezulte în urma concursului de soluții lansat la începutul lunii decembrie de proprietarul clăririi, primăria clujeană. Concursul are
Turnul Pompierilor, unul dintre punctele splendide de belvedere ale Clujului, și-a deschis porțile de fier pentru câteva ore, sâmbătă de dimineață. Cu o vizită care să pregătească o nouă poveste a acestui Turn care trebuie să rezulte în urma concursului de soluții lansat la începutul lunii decembrie de proprietarul clăririi, primăria clujeană. Concursul are
Cum ar arăta un Cluj ideal? Ce resurse avem și ce obstacole avem pentru a ajunge aproape de ideal? Răspunsurile la aceste întrebări au fost căutate, în cadrul unei dezbateri privind dezvoltarea orașelor din cadrul Conferinței Arhitecture 2016 de patru specialiști clujeni veniți din zona administrativă, universitară, cea a urnanismului dar și din
De la primele clădiri de birouri care au redesenat fundamental faţa oraşului la birourile “verzi” adaptate noilor nevoi ale noilor locatari – arhitecţi şi specialişti în piaţa birourilor au făcut o radiografie a domeniului, în cadrul unei conferinţe ţinute la Cluj săptămâna trecută. Conferinţa “Viitorul în arhitectura spaţiilor de birouri”, organizată de ABplus
În apropiere de parcul Central, de Cluj Arena şi de râu, a apărut în weekend un pavilion – e desenat din elemente de lemn, are nişte pânze de “corturi-corăbii” albe şi scaune de plastic, verde ca verdele în care s-au instalat. E Someş Pavilion, loc de dezbateri pentru ediţia din acest an a Someş
Milioane de lei s-au cheltuit din bugetul local, începând din 2006, pentru a se îngrădi și așa puținele spații verzi din cartierele clujene tradiționale, cu gard metalic. Fără o politică urbană, fără consultări, fără specialiști, la cererea asociațiilor de proprietari nemulțumite că tinerii nesimțiți calcă spațiul verde dintre blocuri sau se rup florile plantate.