În ședința din 27 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit în cauză, a soluționat un recurs în interesul legii în domeniul insolvenței. Decizia nr.14 în dosarul nr.893/1/2022: ”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iaşi și, în
Curtea de Apel Cluj a sesizat ÎCCJ cu un recurs în interesul legii (RIL) de importanță mare în multe litigii în domeniul fiscal și pe clauze abuzive din contracte nancare. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, in data de 23 noiembrie 2021,a hotărât sesizarea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu solicitarea de
ICCJ:,,În consecinţă, atât timp cât însăşi instanţa de contencios constituţional, în jurisprudenţa sa constantă, a confirmat faptul că modul de stabilire a pensiilor militare de stat, prin plafonarea cuantumului acestora, chiar şi în cazul celor care beneficiază de sporul aferent decoraţiilor militare, este în acord cu prevederile Constituţiei, singura interpretare care respectă aceste principii este
Litigiile referitoare la drepturile salariale ale jandarmilor se vor soluționa de către secțiile sau completurile specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor și nu de către cele de contencios administrativ. În ședință publică din 27 septembrie 2021, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de
În ipoteza unui concurs de infracțiuni, pedepsele accesorii se aplică pe lângă pedeapsa principală rezultantă numai dacă acestea au fost în prealabil individualizate de către instanță pe lângă cel puțin una dintre pedepsele individual stabilite pentru fiecare infracțiune în parte. În şedinţă publică din 27 septembrie 2021, prin Decizia nr.18 în dosarul nr.1838/1/2021, ICCJ
ICCJ a respins ca inadmisibil RIL-ul legat de interpretarea legii în problema cumulului reducerii vârstei standard de pensionare pentru persoanele cu handicap care au desfăşurat activitate şi în condiţiile superioare de muncă, reținând totuși că problema de interpretare există, însă practica judiciară neunitară existentă nu este suficient de consistentă. Prin Decizia nrr. 13/2021 din 28
Dacă o persoană este judecată ulterior pentru un act material ce intră în conținutul aceleiași infracținui continuate, judecătorul care judecă actul material va recalcula pedeapsa și va stabili o pedeapsă unică. În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a stabilit următoarele: Decizia
ICCJ a stabilit că termenul de intrare în legalitate stabilit în procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este un termen imperativ pentru contravenient, ci un termen de recomandare, ceea ce înseamnă că partea se poate adresa autorităţii pentru intrarea în legalitate până la data sesizării instanţei în vederea încadrării lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau
ICCJ a stabilit prin decizia nr. 8/2021 următoarele: ,,Completul de judecată competent să soluţioneze conflictul de competenţă ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepţia conflictelor date de lege în competenţa Înaltei Curţi
ICCJ:,,Instanţa de judecată poate verifica şi modul de aplicare a sancţiunii complementare, astfel cum s-a statuat în Cauza Ioan Pop împotriva României (Cererea nr. 40.301/04, Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), în care se arată că instanţele naţionale trebuie să ofere petentului cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea