Grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti au susţinut că au primit salarii mai mici decât grefierii ce activează în cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Ploieşti sau Curţii de Apel Bucureşti și că la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea s-a creat o stare
Colegii de la News.ro au realizat un interviu în exclusivitate cu Augustin Zăgrean despre decizia CCR privind neconstituționalitatea revocării avocatului poporului. Redăm mai jos acest interviu care poate ridica mai departe întrebări, de data aceasta referitoare la luciditatea magistratului aflat la o vârstă înaintată:
News.ro: În 2012 eraţi preşedintele CCR. De ce CCR a respins sesizarea
CCR: ,,accesul la informaţiile clasificate ce constituie secret de stat şi, respectiv, secret de serviciu al avocaţilor, în condiţiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, ar determina crearea unei breşe în sistemul naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, respectiv a unei categorii profesionale care ar avea acces la astfel de informaţii în mod
Azi, marți, 29 iunie, CCR a decis că revocarea Renatei Weber din funcția de avocat al poporului a fost realizată de majoritatea parlamentară (PNL+USR+UDMR) fără a se ține cont de Constituția României. Redăm mai jos comunicatul CCR.
Comunicatul:
„In sedinta din data de 29 iunie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului hotararilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi,
În sesizarea de neconstituționalitate cu privire la Hotărârea Parlamentului României de revocare a Avocatului Poporului, a fost invocat Considerentul nr. 195 din Decizia nr. 80/2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României, unde Curtea Constituțională a reținut că ”situaţiile în care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmează
Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019. În ședința din data de 29 iunie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de
CCR: ,,(…)decizia unilaterală subiectivă a procurorului de a păstra cauza disjunsă spre soluţionare schimbă practic instanţa competentă să judece fondul acesteia, întrucât, conform art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia Naţională Anticorupţie sunt judecate în primă instanţă de
La Decizia CCR din 8 iunie privind constituționalitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție există opinie separată din partea judecătoarelor Livia Stantiu și Simina Tănăsescu, în care se arată că Hotărârea CJUE din 18 mai privind Justiția din România ar trebui să ducă la reviriment al jurisprudenței Curții Constituționale. Amintim că potrivit Hotărârii CJUE, SIIJ
CCR: ,,Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma națională. Prin urmare, judecătorul național nu poate fi pus în
Curtea Constituțională a României prin decizia din data de 8 iunie precizează faptul că recomandările din MCV nu sunt obligatorii. Ele au doar un caracter facultativ.
Poziția luată de de CCR este salutată de judecătoarele Andreea Ciuca, Dana Gîrbovan și Florica Roman, respectiv procuroarea Elena Iordache.
În ziarul printat Gazeta de Cluj am publicat un amplu material