CCR:,,Curtea constată că reglementarea concretă a elementelor care determină efectivitatea accesului la justiție în cazul contestării hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau încetează starea de alertă și a actelor subsecvente reprezintă o obligație pozitivă ce intră în competența legiuitorului, acesta fiind obligat să intervină prin adoptarea unui cadru legislativ, care să respecte
CCR: ,, această reglementare (n.red-care nu mai prevede actualizarea pensiilor de serviciu) constituie expresia opţiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei şi este în acord cu dispoziţiile art. 47
CCR:,,Opţiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferenţiat sub aspectul salarizării între funcţionarii publici din administraţia publică centrală şi cei din unităţile teritoriale este justificată având în vedere că atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate pot fi diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare.” Prin Decizia nr. 414/2021
CCR: ,,Aplicarea de către legiuitor a sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, precum şi majorarea acestei suspendări cu 30 de zile dacă titularul permisului de conducere nu se prezintă la serviciul poliţiei rutiere pentru predarea permisului de conducere în termenul de 15 zile de la data pronunţării hotărârii
CCR: ,,Situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Aceasta deoarece data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării
CCR: ,,Prezumţia legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi “utilizatori” este o prezumţie relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancţionată contravenţional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârşirii contravenţiei, nu întrunea condiţiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr.
CCR: ,,singura situaţie în care nu sunt aplicabile efectele unei decizii de admitere a Curţii Constituţionale, fiind vorba de un raport juridic epuizat – facta praeterita, este aceea a cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, cauzele fiind soluţionate până la acest moment, şi în
CCR: ,,Curtea nu poate reţine nici susţinerea potrivit căreia justiţiabilul, care nu apelează la serviciile unui apărător, se află în imposibilitatea de a se conforma celor dispuse de către judecător în procedura regularizării cererii introductive.” CCR a analizat constituționalitatea prevederilor referitoare la procedura regularizării cererii de chemare în judecată și a sintagmei “coloanelor de vehicule
CCR:,,în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul
CCR: ,,egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi ar echivala cu o aplicare rigidă a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor între categorii de persoane, respectiv între bărbaţi şi femei, care nu se află în situaţii identice şi, prin urmare, cu o încălcare a spiritului acestui principiu constituţional.” Prin Decizia nr. 387/2021 din 8